Acasa
Despre noi
Intrebari frecvente
Cont Client
Contact

01 Octombrie - Roman Melodul

01 Octombrie - Roman Melodul

Sfântul Roman Melodul (+560)
Sarbatoare: 1 octombrie

                   Sfântul Roman Melodul a ramas cunoscut ca autor a mii de imnuri liturgice deosebit de frumoase, dintre care din pacate doar o parte au mai ajuns pâna astazi. Acestea sunt însa dovada clara a talentului sau dumnezeiesc în compunerea unor imnuri într-un limbaj simplu, pe întelesul si pe placul credinciosilor.
Roman s-a nascut în partile Siriei, convertindu-se în tinerete de la iudaism la crestinism. Atras de Dumnezeu, el si-a trait tineretile în feciorie si curatie. A fost paraclisiarh în biserica Veritului, mai apoi mutându-se la Constantinopol, unde s-a alipit de biserica Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. Aici el si-a continuat slujirea, cu mult post si rugaciune, participând în fiecare noapte la slujbele de priveghere ce se tineau acolo. Fara sa stie carte, Roman era însa luminat cu întelepciunea cea de sus; cautându-l pe Dumnezeu, el se dovedea deasupra celor care cautau întelepciunea veacului acestuia. Si lui i se pot aplica cuvintele apostolului: "Pe cele nebune ale lumii le-a ales Dumnezeu, ca pe cele întelepte sa le rusineze".
Prin viata sa, Roman a ajuns sa fie iubit de Patriarhul Eftimie al Constantinopolului, care îl tinea aproape la slujirile din biserica, spre nemultumirea unora dintre clerici. Acestia îl urau pe Roman si cârteau împotriva patriarhului, zicând: "Pe cel ce este prost asemenea cu noi l-ai facut". Într-una din seri, venind împaratul la biserica, preotii l-au tras dupa el si l-au chemat sa cânte cu din amvon. Ei stiau de fapt ca Roman nu stie sa citeasca si doreau astfel sa îsi bata joc de el. Ceea ce s-a si întâmplat, Roman rusinându-se si plângând pentru umilintele la care a fost supus. Dupa Liturghie, Roman a mers în biserica în fata icoanei Nascatoarei de Dumnezeu, tânguindu-se si rugându-se sa fie ajutat.
Mai apoi a mers acasa si, trist fiind, s-a culcat. În vis i-a aparut însa Preasfânta Fecioara Maria, tinând în mâna o bucata de hârtie si spunându-i: "Deschide-ti gura". Si facând el aceasta, Sfânta Fecioara i-a pus hârtia în gura, zicându-i: "Manânca aceasta hârtie". Iar Roman a mâncat si a înghitit hârtia dupa care s-a trezit din somn. Bucuros, Roman si-a dat seama ca avusese o viziune, dupa care a simtit în mintea sa întelegere de carte, prin mijlocirea Fecioarei. Inima lui s-a umplut de întelepciune si mai mare, iar Roman a început din acel moment a-i multumi învatatoarei sale pentru întelepciunea si stiinta de carte primita atât de miraculos.
În noaptea urmatoare, el s-a întors la biserica, plin de bucurie pentru darul primit de la Preasfânta Fecioara. În momentul cântarii condacului, Roman s-a urcat în amvon si a cântat un condac propriu, alcatuit de el: "Fecioara astazi pe Cel mai presus de fiinta naste si pamântul pestera celui neapropiat aduce". Toti, vazând si auzind aceasta, s-au minunat si cu multumire au ascultat cântarea, luând aminte la puterea cuvintelor. Dupa Liturghie, Patriarhul l-a întrebat: "De unde îti vine tie aceasta întelepciune?" El a marturisit puterea Nascatoarei de Dumnezeu si darul primit de la ea. Preotii care îsi bateau joc de el, au cazut acum la picioarele lui Roman, cerându-si iertare.
Patriarhul l-a hirotonit diacon si se spune ca din gura lui curgea un râu de întelepciune si ca cei ce mai înainte îl batjocoreau pentru prostie si nestiinta de carte, învatau acum de la el. Sfântul Roman a cântat si a compus numeroase condace la praznicele împaratesti si la ale Nascatoarei de Dumnezeu si la sfintii însemnati. Multe dintre ele se mai folosesc si astazi în Bisericile crestine ale Rasaritului.
Traducere si adaptare dupa "Vietile Sfintilor" Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucuresti