Acasa
Despre noi
Intrebari frecvente
Cont Client
Contact

20 Octombrie - Sf. Maria Bertilla

20 Octombrie - Sf. Maria Bertilla

Sfanta Maria Bertila Boscardin (1888-1922)
Sarbatoare: 20 octombrie (calendarul latin)

                In ziua de 11 mai 1961, Papa Ioan al XXIII-lea a ridicat la cinstea sfintelor altare pe o infirmiera decedata la varsta de treizeci si patru de ani, dupa ce timp de saptesprezece ani a ingrijit cu dragoste nenumarati bolnavi, indeosebi in timpul primului razboi mondial, si dupa ce ea insasi a suportat doua operatii grele: este Sfanta Maria Bertila Boscardin. S-a nascut la 6 octombrie 1888, intr-un mic satulet de langa orasul Vicenza din nord estul Italiei. Pana la varsta de saptesprezece ani, a lucrat alaturi de parinti, la obisnuitele munci de la tara. Apoi a intrat in randul calugaritelor Sfintei Dorotea din Vicenza, de aici a trecut la spitalul din Treviso, unde a obtinut diploma de infirmiera, dorind sa fie cat mai de folos bolnavilor. In jurnalul ei spiritual se gasesc insemnari de felul acesta: «Vreau sa fiu servitoarea tuturor, din convingerea ca asa este drept; vreau sa lucrez, sa sufar, si toata multumirea sa o las altora». «Trebuie sa ma consider ultima dintre toate, deci sa fiu multumita daca sunt lasata la o parte, indiferenta atat la dispretul cat si la aprecierea altora, ba chiar sa prefer dispretul; totdeauna intelegatoare pentru parerile altora; sa nu ma scuz niciodata, chiar daca s-ar parea ca am dreptate; sa nu vorbesc niciodata de mine insami; lucrarile cele mai de jos sa fie totdeauna pentru mine, deoarece asa merit». Si nu au lipsit ocazii de suferinte si umilinte. In timpul primului razboi mondial spitalul din Treviso a fost transferat la Brianza, si sora Bertila, desi infirmiera calificata, repartizata la spalatorie; a suferit mult si a plans in ascuns, dar a notat: «Sunt multumita, deoarece fac voia lui Dumnezeu». La varsta de douazeci si doi de ani fusese operata de o tumoare si i se recomandase mai multa odihna, dar sora Bertila nu stia ce inseamna odihna. In anul 1922 a fost necesara o a doua interventie chirurgicala; bolnava nu a mai putut rezista, si la 22 octombrie a trecut in lumea odihnei netulburate si a pacii vesnice. Papa Pius al XII, in discursul de la ceremonia de beatificare, la 8 iunie 1952, spunea: «Calea vietii sale este cea mai obisnuita. Nici extaze, nici minuni, dar o unire cu Dumnezeu din zi in zi tot mai adanca, in tacere, in munca, in rugaciune, in ascultare. Din aceasta unire izvora dragostea aleasa pe care o arata fata de bolnavi, fata de medici, fata de superiori, fata de toti». Traducere si adaptare dupa "Vietile Sfintilor" Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucuresti