Acasa
Despre noi
Intrebari frecvente
Cont Client
Contact

24 Februarie - Sf. Sergiu

24 Februarie - Sf. Sergiu

Sfântul Sergiu (sec. IV)---martir
Sarbatoare: 24 februarie

 

           Diferitele martirologii amintesc multi sfinti cu acest nume; între ei, cel mai popular este reformatorul vietii manastiresti în Rusia, nascut în anul 1314 dintr-o famile nobila, din regiunea Rostov, familie care dupa pierderea averii a emigrat la Redonez în regiunea Moscova. Raspândirea numelui Sergiu, (Sârghie, Serghie) în Rusia si în tarile slave (chiar si în Orient) se datoreaza devotiunii fata de "parintele monahismului" în Rusia, mort la 25 septembrie 1392, data la care este sarbatorita amintirea lui.
Un alt renumit sfânt care a purtat acest nume este Papa Sergiu I, amintit la 8 septembrie. De loc este din Siria, dar s-a stabilit la Roma, dupa ce familia lui, fugind din fata invadatorilor mahomedani, si-a fixat locuinta la Palermo. Sfintit preot în 683, dupa patru ani a fost ales Papa. Chiar de la început a trebuit sa dea dovada de o fermitate deosebita în conducerea Bisericii, din cauza aparitiei în Roma a doi antipapi, Teodor si Pasquale, si în fata amenintarii amestecului din partea împaratului Iustinian al II-lea, care îi cerea sa subscrie canoanele conciliului Trulan, dintre care multe erau în mod evident tendentioase. "Prefer sa mor mai degraba decât sa fiu de acord cu o greseala" a fost raspunsul Papei. El este cel care a introdus în slujba, înainte de Sf. Împartasanie, cântarea: "Agnus Dei" "Mielul lui Dumnezeu". Tot el a stabilit datele sarbatorilor: Buna Vestire, Adormirea Maicii Domnului, Nasterea Maicii Domnului, Purificatiunea (2 februarie). Si atunci, ca si astazi, Sf. Împartasanie si cinstirea Maicii Domnului faceau parte din problemele esentiale ale vietii crestine.
Sfântul Sergiu pe care îl amintim astazi este un martir din Cezareea Capadociei. Aproape ignorat de documentele hagiografice bizantine si grecesti, a avut o oarecare popularitate în Apus, datorita unei "Passio" în limba latina, care astfel istoriseste martiriul lui: "În timpul sarbatorilor anuale în cinstea lui Jupiter, pe vremea împaratului Diocletian, guvernatorul Armeniei si al Capadociei, Sapricius, aflându-se la Cezarea, a dat ordin ca toti crestinii din cetate sa fie convocati în fata templului pagân spre a-i constrânge sa aduca jertfa zeului Jupiter. În multime apare si Sergiu, un magistrat în vârsta, care parasise toga pentru a îmbratisa rasa de pustnic".
Apropierea lui a facut ca toate focurile pregatite pentru sacrificii sa se stinga. Imediat, fenomenul a fost atribuit crestinilor, care prin refuzul lor au atras mânia zeului. Sergiu iese în fata tuturor si arata ca motivul neputintei zeilor pagâni trebuie cautat mult mai sus, în atotputernicia adevaratului si unicului Dumnezeu, adorat de crestini. Sergiu a fost arestat si condus în fata guvernatorului si în cadrul unei judecati sumare a fost condamnat sa i se taie capul. Sentinta a fost executata imediat: era 24 februarie. Trupul martirului a fost luat de crestini si înmormântat în proprietatea unei doamne credincioase. De aici ramasitele pamântesti au fost transportate în Spania, în localitatea andaluza Ubeda.
Traducere si adaptare dupa "Vietile Sfintilor" Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucuresti