Acasa
Despre noi
Intrebari frecvente
Cont Client
Contact

28 Noiembrie - Sf. Ecaterina Laboure

28 Noiembrie - Sf. Ecaterina Laboure

Sfanta Ecaterina Laboure (1806—1876)
Sarbatoare: 28 noiembrie

            Numele Sfintei Ecaterina este strins legat de «medalia miraculoasa», cunoscuta si purtata cu pietate de catre multi credinciosi ai Bisericii catolice, ca simbol al iubirii Prea Curatei Fecioare Maria fata de ei si al increderii lor in ocrotirea Mamei Ceresti. Forma, inscrisul si semnele de pe aceasta medalie au fost transmise de catre Maica Domnului in timpul unor aparitii catre Ecaterina Labouré, pe atunci calugarita novice in manastirea surorilor <Sfantului Vincentiu de Paul» de pe strada du Bac din Paris. Aratarile au avut loc la 18 si 19 iulie din anul 1830 precum 9 la 27 noiembrie din acelasi an. Cu o indrazneala ce depasea virsta si temperamentul ei, Ecaterina a transmis superiorilor bisericesti vedenia avuta si dorinta exprimata de Fecioara Neprihanita. Ca de obicei in asemenea situatii, autoritatea a fost foarte rezervata, dar analizand lucrurile sub toate aspectele, in anul 1832 a permis ca medalia sa fie turnata si multiplicata. Raspandirea ei a produs o neasteptata reanimare a credintei in randurile credinciosilor ; un val de convertiri si de vindecari neobisnuite au facut sa fie numita «medalia miraculoasa». O impresie extraordinara a produs imbratisarea religiei catolice de catre bancherul, de religie mozaica Alfons Ratisbone, in urma unei totale transformari sufletesti petrecute la 20 ianuarie 1842, pe cind insotea un prieten in biserica «Sfantul Andrei delle Frate» din Roma. El insusi, precum si toti cunoscutii au atribuit aceasta schimbare «medaliei miraculoase» pe care o purta la el, din complezenta fata de o familie catolica cu care era prieten. Istorisindu-se favorurile spirituale obtinute prin «medalia miraculoasa», foarte putini se mai gandeau la sufletul ales prin care Prea Curata Fecioara Maria oferise acest dar.
Ecaterina Laboure s-a nascut la 2 mai 1806, fiind al optulea copil al unei familii de mici proprietari din Bourgogne (Franta). Cand ea avea sase ani, mama lor a murit si copiii au ramas in grija tatalui si a unei surori mai mari. In 1818 aceasta sora a intrat in manastirea Fiicele Caritatii a Sfantului Vincentiu de Paul, urmand ca Ecaterina sa preia conduacerea treburilor casnice. Dupa ce toti copiii si-au facut o situatie, Ecaterina a cerut sa fie primita si ea in linistitul colt de pe strada du Bac nr. 140. Era in aprilie 1830  in noaptea de 18 spre 19 iulie-cand i s-a aratat Fecioara Prea Curata stand pe un scaun ; ea a cazut in genunchi, si-a sprijinit mainile de genunchii prea frumoasei doamne si au intretinut o convorbire indelungata. Pentru Ecaterina a fost «cea mai dulce clipa» pe care ar fi voit sa o pastreze in taina sufletului sau. La 7 noiembrie Prea Curata Fecioara Maria i se arata din nou si-i cere insistent sa intervina pentru baterea si raspindirea medaliei ce va deveni «medalia miraculoasa». Cand superioara manastirii si autoritatea bisericeasca au luat cunostinta de cele intimplate, au dispus ca Ecaterina sa fie trimisa in caminul de batrani «Hospice d'Enghien», ca sora ingrijitoare, pentru a-i pune la incercare sinceritatea si virtutea. Aici, timp de 45 de ani a slujit cu bunatate si daruire, fara a vorbi despre aratarile avute, lasand in urma ei parfumul ceresc al unui suflet curat si totdeauna senin. A murit la 31 decembrie 1876, la fel de senina ca si in tot timpul vietii sale, fericita ca merge sa-i intalneasca «pe Domnul nostru, pe Mama lui iubita si pe Sfantul Vincentiu».