Acasa
Despre noi
Intrebari frecvente
Cont Client
Contact

Maria Monsserat Grases Garcia

Maria Monsserat Grases Garcia

VENERABILA MARIA MONSERRAT GRASES GARCIA,

tânără laică din Opus Dei (10 iulie 1941, Barcelona – 29 martie 1959, Barcelona)
 
Copilăria - Maria Montserrat Grases García, numită şi Montse, s-a născut la Barcelona la 10 iulie 1941 într-o familie cu adevărat creştină. Ea era al doilea copil din cei nouă ai părinţilor Manuel Grases şi Manolita García. A fost botezată la nouă zile de la naşterea sa, la 19 iulie, în Parohia „Nostra Signora del Pilar” din Barcelona.
Spre sfârşitul anului 1942 s-a îmbolnăvit de bronşită capilară, motiv pentru care familia sa a trebuit să se mute pentru o perioadă de timp, dar starea sa de sănătate nu s-a îmbunătăţit. În urma sfatului medicului care a recomandat o zonă cu aer curat pentru fetiţă, familia Grases a petrecut vara anului 1943 în oraşul Seva, la poalele muntelui Montseny. În această localitate, în Parohia Sf. Maria, Maria Montserrat a primit Mirul la 11 iunie 1944, împreună cu fraţii săi Enrique şi Jorge.
 
Educaţia şi caracterul - În luna octombrie a anului 1946 a început şcoala primară la Colegiul „Isus – Maria” (la început făcea naveta la colegiu, dar mai apoi a intrat în internatul acestuia), în capela căruia, la 27 mai 1948, a primit Prima Sfântă Împărtăşanie. A urmat cursurile Colegiului „Pruncul Isus” şi a studiat în privat muzica şi pianul.
S-a remarcat prin deschiderea caracterului său, prin modul său simpatic, bunele maniere, pasiunea pentru dans, sport şi excursii. Uneori, temperamentul său o ducea la reacţii bruşte, dar încerca mereu să se corecteze, aşa cum au mărturisit rudele şi profesorii săi.
 
Întâlnirea cu Opus Dei - În anul 1954, la un curs de exerciţii spirituale, a cunoscut pentru prima instituţia religioasă Opus Dei (declarată „Prelatură personală” în 1982 de papa Ioan Paul al II-lea în), fondată în 1928 de preotul Josemaria Escrivá, canonizat în 2002. Învăţătura sa de bază este că activităţile cotidiene, trăite în spirit de perfecţiune umană şi dragoste faţă de Dumnezeu, constituie ambientul sfinţirii creştinului în mijlocul lumii.
Părinţii Mariei erau de câţiva ani membri în Opus Dei, prin urmare mama sa a încurajat-o să frecventeze centrul Llar, ce oferea formare umană şi creştină fetelor. Ulterior, de-a lungul timpului, ea va înţelege că Domnul îi cerea să urmeze mai îndeaproape acel stil de apartenenţă la El. Între timp, după ce a teminat gimnaziul, începând din toamna anului 1956 a urmat cursurile Şcolii Profesionale pentru Fete coordonată de Primăria Barcelonei.
La 24 decembrie 1957 a cerut să fie admisă ca membră dedicată în totalitate spiritualităţii promovate de Opus Dei, oferindu-şi fecioria lui Dumnezeu şi angajându-se în activitatea de apostolat. De atunci s-a dedicat cu şi mai multă determinare activităţilor de fiecare zi, fie că era vorba de o partidă de tenis, de baschet, sau de viaţa în familie. Avea întotdeauna pe prim plan căutarea prezenţei lui Dumnezeu şi devoţiunea faţă de Sf. Fecioară Maria, a cărui nume îl purta. Fiind înzestrată cu virtutea veseliei, reuşea să comunice, mai ales prietenelor şi rudelor, bucuria irezistibilă ce-i provenea din uniunea cu Dumnezeu.
 
Boala - ocazie de întâlnire între Dumnezeu şi oameni
Cu puţin timp înainte de a împlini 17 ani s-a îmbolnăvit şi a fost diagnosticată cu o gravă tumoare, mai exact cu sarcoma lui Ewing, la femurul gambei stângi. Nu a mai putut participa la ore, dar a continuat cu tenacitate să studieze, dând dovadă de mare tărie şi perseverenţă.
Diagnosticul exact a fost formulat în ianuarie 1958. Timp de nouă luni a suferit enorm din cauza durerilor mari, dar nu s-a plâns niciodată, aşteptând cu nerăbdare momentul întâlnirii cu Dumnezeu, fără să-şi piardă buna dispoziţie.
Aşa cum s-a întâmplat şi în cazul multor altor tineri sau tinere care au fost marcaţi de suferinţă, dar capabili să o transforme în ocazie de a-l întâlni pe Dumnezeu şi pe oameni, şi camera Mariei a devenit locul de vizită a multor fete, dar nu numai, care voiau să o cunoască. Ea îi primea pe toţi, încurajându-i, sfătuindu-i, impulsionându-i spre perfecţiunea creştină, având mereu zâmbetul pe buze şi repetând: „Merită efortul”, refrenul preluat din învăţătura fondatorului său.
A murit în casa părintească din Barcelona la 26 martie 1956, în Joia Sfântă, după ce a primit cu bucurie sacramentele. Avea doar 17 ani. A fost înmormântată în cimitirul „Sudoeste” din Barcelona.

Cauza de beatificare
Constantându-se că faima sfinţeniei sale creşte tot mai mult în lumea întreagă, a început procesul pentru beatificarea sa. Faza informativă s-a desfăşurat la Barcelona: a fost deschisă de arhiepiscopul Gregorio Modrego Casaus la 19 decembrie 1962 şi a fost încheiată la 26 martie 1968, în mandatul noului arhiepiscop, Marcelo González Martin.
În urma modificărilor normelor pentru cauzele de beatificare şi canonizare din timpul fericitului papă Paul al VI-lea şi a sfântului papă Ioan Paul al II-lea, procesul a încetinit, dar faima sfinţeniei Mariei nu a încetat să se răspândească.
La 15 mai 1992, Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor a declarat validitatea procesului diecezan. A fost luată decizia de a începe o anchetă suplimentară, utilă şi pentru a implementa rezultatele procesului precedent. Procesul suplimentar s-a desfăşurat între 10 iunie şi 28 octombrie 1993, la Barcelona, şi afost convalidat la 21 ianuarie 1994. În acelaşi an osemintele Mariei au fost mutate în capela Colegiului Major „Bonaigua” din Barcelona. Concluziile referitoare la virtuţile sale, „Positio super virtutibus”, a fost prezentată la Roma la 21 noiembrie 1999.
La 10 iunie 2015, consultorii teologi din Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor s-au pronunţat în mod afirmativ referitor la practicarea virtuţilor creştine în mod eroic de către această tânără. Părerea pozitivă a fost confirmată de cardinalii şi episcopii membri ai Congregaţiei la 19 aprilie 2016.
Marţi, 26 aprilie 2016, primindu-l în audienţă pe cardinalul Angelo Amato, prefect al Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, papa Fancisc a autorizat promulgarea decretului prin care Maria Montserrat Grases García este declarată venerabilă. Vestea, printr-o fericită coincidenţă, a fost făcută publică a doua zi, la 27 aprilie, în ziua comemorării liturgice a Sfintei Fecioare Maria de la Monserrat, ziua onomasticii sale.