Sfânta Paraschiva (sec. al XI-lea)
Sarbatoare: 14 octombrie

Sfânta Cuvioasa Paraschiva s-a nascut în satul Epivat din Tracia, nu departe de Constantinopol, din parinti crestini, evlaviosi si de neam ales. Din copilarie iubea rugaciunea si arata multa râvna pentru lepadarea de avutiile pamântesti si pentru vietuirea în munca si înfrânare, cautând cu orice prilej sa ajute pe cei lipsiti. Pentru ca îsi împartea hainele cu cei saraci si-a atras de multe ori mustrarea parintilor. Murindu-i parintii si mostenind averea parinteasca împreuna cu fratele ei Eutimie, care mai târziu v-a ajunge Episcop, Paraschiva si-a daruit partea de avere saracilor, a parasit locurile natale si a plecat spre Locurile Sfinte cu dorinta fierbinte de a umbla pe urmele pasilor lui Isus.
Ea a trait vreme îndelungata în sihastriile din Tracia, apoi în Iraclea din Pont si dupa ce a trecut prin Ierusalim, s-a retras în pustiul Iordanului. Acolo, într-o manastire de maici, a vietuit pâna la vârsta de 25 de ani. Spre sfârsitul vietii se întoarce în tinuturile natale, în drum vizitând si Constantinopolul cu marea biserica " Sfânta Sofia" si biserica " Vlaherne", ce era închinata Maicii Domnului. Întoarsa în satul în care se nascuse, petrece doi ani în biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel", în smerenie, pocainta si post aspru.
Dupa trecerea la cele vesnice trupul ei a fost îngropat în loc necunoscut, aproape de tarmul marii. Nu se stie cu exactitate când a trait, dar un panegiric bizantin sustine afirmatia potrivit careia Sfânta Cuvioasa Paraschiva a trait la începutul secolului al XI-lea, iar moartea ei se crede ca a survenit pe la anul 1050 d. Hr. Sfintele ei moaste au fost descoperite dupa o vreme în chip minunat si au fost asezate în biserica din Epivat. Faima sfintelor ei moaste l-a determinat pe tarul Ioan-Asan I, împaratul româno-bulgarilor, sa le mute la Tîrnovo, capitala taratului. În 1393 când turcii cuceresc cetatea moastele au fost date domnitorului român Mircea cel Batrân. Dupa lupta de la Nicopole moastele au fost daruite despotilor sârbi si duse la Belgrad, iar de aici au fost duse la Constantinopol, pe la 1570, si asezate în Catedrala patriarhala. În anul 1641, dupa ce a platit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice, domnitorul Moldovei, Vasile Lupu a adus sfintele moaste si le-a asezat în biserica ortodoxa "Trei Ierarhi" din Iasi, unde sunt si astazi. Evenimentul s-a întâmplat în data de 14 octombrie 1641.
Dimitrie Cantemir istoriseste despre aducerea moastelor în Moldova urmatoarele : "Sultanul Murad al IV-lea a dat voie Domnului Moldovei, Vasilie, sa stramute sfintele moaste, din biserica patriarhiceasca a Constantinopolului; si le-a câstigat acestea, pentru cele înalte si mari binefaceri si slujbe, facute Sfintei Biserici celei mari; ca din însesi veniturile sale a platit peste 260 de pungi, ce datora Biserica turcilor si crestinilor. Însa, fiindca la turci este oprit a stramuta mortul peste 3 mile, afara de trupul sultanului, a cheltuit peste 300 de pungi la poarta otomana, ca sa ia voie pentru stramutarea sfintelor moaste".
Moastelor Sfintei Paraschiva le sunt atribuite multe minuni. Un exemplu este protectia Iasiului în bombardamente din timpul celor doua razboaie mondiale, Catedrala ortodoxa ce le gazduieste fiind complet neatinsa de nici un obuz. Un alt exemplu îl constituie seceta din anul 1947, când oamenii si animalele mureau de foame. Moastele Sfintei Parascheva au fost scoase în procesiune prin satele Moldovei, si se spune ca în urma ei veneau nori de ploaie bogata si adapau pamîntul.
diverse surse