Maison
De nous
Questions fr�quentes
Compte du Client
Contact

06 Noiembrie-Sf. Leonard de Noblat

06 Noiembrie-Sf. Leonard de Noblat

Sfantul Leonard de Noblat (?-559)
Sarbatoare: 6 noiembrie

Nu departe de marele oras francez Limoges, spre nod-est, se afla o mica localitate Sfantul Leonard de Noblat; este numele unui renumit pustnic, care in prima jumatate a veacului al VI-lea si-a ales locul de retragere in padurea din acest tinut, unde a zidit si o biserica inchinata Maicii Domnului-de-sub-Arbori; el a denumit locul sau de munca si rugaciune Nobliacum, sau Noblat. In tot timpul evului mediu, spre Nobliacum (Noblat) se indreptau pelerini din toate partile Europei, rugandu-se pentru eliberarea prizonierilor sau a celor condamnati la munca fortata pe galerele statului sau a nobililor; in jurul bisericutei s-a ridicat cu timpul o adevarata padure de cruci, pe care atarnau lanturi si catuse, depuse ca semn de multumire pentru libertatea redobandita. Un cronicar din vechime aminteste ca principele Boemond de Antiohia, cruciat cazut in mainile «necredinciosilor» si tinut prizonier intre anii 1100 si 1103, reintorcandu-se in Europa a daruit sanctuarului din Noblat un lant de argint, de marimea si forma aceluia cu care a fost legat in timpul prizonieratului. Si astazi, Sfantul pustnic Leonard este printre cei mai venerati Sfinti in Franta, Germania, Spania, Italia si chiar in Polonia; lui ii sunt ridicate peste sase sute de biserici si capele, iar numele lui apare foarte des in toponimie si folclor; el este considerat patronul prizonierilor, pentru care mijloceste harul resemnarii si al tariei sufletesti, si nu rareori chiar punerea in libertate. In contrast cu aceasta mare raspandire a numelui si cultului sau, multe din datele si faptele relatate in «Vita sancti Leonardi», opera scrisa in jurul anului 1030, nu au putut fi verificate. Se retine ca foarte probabil ca era fiul unui nobil franc de pe timpul regelui Clovis, pe care l-a insotit in lupte. Impreuna cu el a fost botezat in anul 496 in catedrala din Reims, de catre Sfantul Remigiu. Dupa botez, Leonard a renuntat la cariera militara, s-a incredintat conducerii spirituale a Sfantului Episcop de Reims si a intrat in randul clerului. Regele ar fi voit sa-i incredinteze conducerea unei Episcopii, dar nu l-a putut determina sa renunte la gandul sau de a se retrage in singuratate. Singurul lucru pe care i l-a cerul fostul tovaras de arme, a fost acela de a-i acorda si lui privilegiul pe care il avea Episcopul Remigiu: sa poata vizita nestingherit pe prizonieri si pe cei condamnati la galere, si sa aiba dreptul de a pune in libertate pe cine va crede el. Regele i-a implinit rugamintea, daruindu-i in plus, si padurea Pauvian de langa Limoges, spre a-si face aici locasul de retragere si inchinare. In scurta vreme, in jurul lui Leonard au inceput sa se adune tineri dornici de o viata spirituala deosebita, precum si multi dintre ocnasii si prizonierii convertiti si eliberati de el. Dupa douazeci de ani de pustnicie, Leonard inchide linistit ochii in mijlocul ucenicilor sai, care ii inmormanteaza trupul in bisericuta Maicii Domnului-de-sub-Arbori, probabil in anul 559. Bisericuta din Noblat a devenit un mare loc de pelerinaj. * * * Mai putin cunoscut si folosit in onomastica romaneasca, prenumele Leonard corespunde numelui personal Leonhart, din germana veche nume format din cuvintele: leo, lewo = leu, si: hart = tare, puternic. Probabil ca initial a fost un supranume laudativ, cu intelesul de: om puternic, energic, maiestuos ca un leu. Numele a devenit cunoscut si indragit prin faima Sfantului pustnic Leonard, si in timpurile moderne, prin renumele marelui titan al Renasterii, Leonardo da Vinci (1452-1519). Genialul pictor florentin a transpus chipul divin al lui Cristos in culorile materiale, supuse degradarii; sfintii il transpun in faptele vietii, destinate vesniciei.