Maison
De nous
Questions fr�quentes
Compte du Client
Contact

Maria Antonia Badres Elosegui

Maria Antonia Badres Elosegui

FERICITA MARIA ANTONIA BANDRÉS Y ELÓSEGUI, călugăriţă
(Tolosa, 6 mai 1989 – Salamanca, 27 aprilie 1919)


Martirologiul Roman: Fericita Maria Antonia Bandrés y Elósegui, fecioară, din Congregaţia „Fiicele lui Isus”, fondată de fericita Candida Maria a lui Isus, Cipitria, Salamanca, în 1871.
Maria Antonia Bandrés y Elósegui s-a născut la Tolosa (Guipúzcoa, Spania), la 6 mai 1898, al doilea copil din cei 15 ai avocatului Raimondo Bandrés şi Teresa Elósegui. În familie i se spunea Antonita.

Era bolnăvicioasă şi plăpândă, dar foarte inteligentă. A primit primele cunoştinţe de învăţătură de la surorile confesorului său, pr. Ilario Oscoz. Încă de mică a început să frecventeze Colegiul Fiicelor lui Isus, fondat la Salamanca, la 6 ianuarie 1874, de măicuţa fondatoare, Candida Maria a lui Isus.

A fost un exemplu admirabil de virtuţi şi un model pentru fraţii săi mai mici. Familia ei se bucura de o anumită bunăstare, dar ea a început să se preocupe de necesităţile celor săraci şi nevoiaşi, prin urmare a început să desfăşoare activităţi de voluntariat (acesta este termenul folosit astăzi) în suburbiile oraşului Tolosa. A început şi o operă de evanghelizare socială în rândul muncitoarelor din sindicat, o activitate destul de rară pentru acele timpuri.

În 1913, la Loyola, în timpul exerciţiilor spirituale, şi-a adus aminte ce-i spusese maica Candida cu mai mulţi ani în urmă: „Tu vei fi Fiica lui Isus”, şi a luat decizia de a se dărui în totalitate lui Isus. A intrat în congregaţie la 8 decembrie 1915 la 17 ani, iar la 31 mai 1918 a depus voturile religioase la Salamanca.

După puţin timp sănătatea sa, care deja era şubredă, a început să se degradeze tot mai mult. În diferitele biografii ale sale nu se specifică ce fel de boală avea, dar în curând a devenit tot evident că era una letală.

A fost îngrijită de doctorul Filiberto Villalobos, care mărturisea că a rămas „impresionat de acea seninătate sufletească şi de acea credinţă care o făcea atât de fericită în ultimele ore ale vieţii sale”.

Medicul şi-a împărtăşit uimirea, exclamând în faţa a doi prieteni atei: „Cât de greşită este viaţa noastră! Aceasta este cu adevărat o moarte bună...!”, emoţionându-i şi pe aceştia. Ei au mărturisit că au văzut-o pe Maria Antonia Bandrés murind cu siguranţa celui care „ştie unde merge”. Cu câteva luni înainte îşi oferise viaţa pentru mântuirea unui unchi al său din partea tatălui. Acesta, mişcat de gestul spiritual al nepoatei sale, într-o bună zi s-a întors pe drumul cel bun.

Sora Maria Antonia a murit la 27 aprilie 1919, la Salamanca, la un an după profesiunea sa religioasă. A fost beatificată la 12 mai 1996 de papa Ioan Paul al II-lea, împreună cu maica fondatoare, Candida Maria a lui Isus. Celebrarea sa liturgică este la 27 aprilie.